Omul sfânt și hoțul

Un mare maestru trăia singur într-un loc retras, într-o mică colibă, la unui munte. Își dedicase întreaga viață studierii textelor sfinte și meditației.
La poalele muntelui, la mică distanță de coliba sa curgea un mic pârâu unde maestrul se ducea zi de zi să ia apă.
Într-o zi, când era plecat la pârâu, un hoț a intrat în coliba sa. Banditul nu găsiea nimic de furat oricât de mult căuta. Între timp, maestrul s-a întors acasă.
- Ai venit de departe să mă vizitezi, i-a zis maestrul când l-a văzut pe hoț. Acum, dacă tot ai venit până aici, nu ar trebui să te întorci cu mâna goală. Te rog să iei hainele mele ca un cadou.
Hoțul, extrem de surprins nu știa ce să spună. Prin urmare, a luat hainele maestrului și a plecat în mare grabă fără să scoată un cuvânt.
Peste puțin timp s-a lăsat înserarea iar maestrul dezbrăcat se uita la splendida lună ce lumina întreaga vale.
Gândurile sale erau îndreptate asupra întâmplării din acea zi: “Săracul om… aș fi vrut să-i pot dărui această lună minunată”



Mai multe informatii la: http://filedelumina.ro/2012/05/12/omul-sfant-si-hotu/#ixzz1ueEtkOQr