Treaz, intr-o lume adormita

In copilarie, aveam un vis recurent in care eram singura persoana in viata din intreaga lume. Mergeam pe strazi tacute, in cautarea oamenilor – dar nu gaseam pe nimeni. Era un vis inspaimantator, pentru ca eram foarte singura si nu aveam cu cine vorbi sau cine sa imi poarte de grija. Acum, ca adult, stiu ca acest vis avea de-a face cu ceea ce traiesc multi Indigo sau Cristal – a fi treaz, intr-o lume partial sau total adormita. Aceasta cunoastere se traduce in a te simti foarte singur, lipsit de sprijin, neinteles si fara conexiuni puternice si profunde, cu oameni asemanatori in spirit. Fiind nascuti treji, suntem foarte constienti de starea de adormire a celorlalti si, din moment ce nu ne putem conecta cu ei, ne simtim foarte singuri. Dar aceasta poate fi o perceptie gresita din partea noastra, deoarece nu ne aflam aici neaparat pentru a-i trezi pe ceilalti – putem, mai degraba, sa le oferim motive pentru a se trezi singuri, atunci cand avem perceptia corecta a propriei noastre stari de trezire.

 

Indigo si Cristal, atat generatiile tinere, cat si cele mai in varsta – si, cu siguranta, cei nascuti de la inceputul anilor 90 incoace – s-au nascut treji, ceea ce inseamna ca ei stiu ca viata inseamna mai mult decat ceea ce putem percepe fizic, prin intermediul simturilor noastre. Cei mai multi sunt foarte intuitivi, empatici si sensibili, ceea ce poate fi atat o binecuvantare, cat si o incercare, deoarece ei sunt in acelasi timp constienti de cat de multi oameni din lume sunt adormiti, inconstienti – si inconstienti de faptul ca sunt inconstienti. Si ei simt ca ar trebui sa faca ceva pentru a-i trezi si a schimba lucrurile in lume. Inseamna asta, insa, a-i trezi imediat, sau a-i lasa sa doarma, pana cand vor fi pregatiti? Cine decide care este momentul cel mai potrivit, pentru ca acest lucru sa se intample? 

 

Unii Indigo simt ca ar trebui sa puna ceasul desteptator sa sune, altii se simt mai bine daca apasa pe butonul de snooze. Unii Cristal asteapta ca lumea sa se trezeasca, inainte de a face ceva, altii se pierd in disperarea faptului ca lumea are nevoie de iubire, dar nu este deschisa sa o primeasca. Incercarea cu care se confrunta si ei – si toti cei care sunt treji – este aceea de a face diferenta dintr-o lume care are nevoie sa vada mai intai o cale noua, inainte de a dori sa o ia in considerare, ca o alternativa la cele deja existente. Fiind treji, suntem constienti de ceea ce trebuie schimbat in lume. Adevarul pe care il aflam – si care ne face cateodata sa credem ca eforturile noastre nu sunt apreciate – este acela ca oamenii se trezesc atunci cand se simt pregatiti si nu mai devreme. Ceea ce face diferenta, este ceea ce va trezi omenirea la adevaratul ei potential.

 

Noi facem diferenta, atunci cand ii aratam lumii posibilitatile pe care le are la dispozitie, nu doar spunandu-le oamenilor ca sunt adormiti, ci aratandu-le cum este sa fii treaz. Atunci cand prezentam o alternativa care este atat de convingatoare si cu mult mai satisfacatoare decat a fi adormit, lumea se va trezi, pentru ca va avea motivul sa o faca (lucru pe care nu il intelegem, atunci cand suntem deja treji). A fi nascut treaz, nu inseamna neaparat ca trebuie sa-i spui lumii ca este adormita, pana cand aceasta se va hotari sa se trezeasca din motaiala. In schimb, vedeti lucrurile ca pe a avea abilitatea, setarea mentala si intelegerea de a-i arata lumii de ce aduce mult mai multa bucurie si este mai satisfacator sa fii treaz, decat sa dormi – si atunci, lumea va alege sa se trezeasca.

Copyright (c) 2013 by Jennifer Hoffman. All rights reserved.