Sistemul finlandez de educaţie, considerat cel mai bun din lume şi depăşit doar de ţări precum China şi Singapore la rezultatele testelor PISA, se pregăteşte de reformă. Copiilor finlandezi nu le vor mai fi predate în şcoli materii, în sensul clasic, cum sunt geografia sau biologia. În schimb, profesorii vor trece la predarea în baza unor subiecte şi teme de interes, ceea ce presupune o abordare interdisciplinară.
“Avem nevoie de un cu totul alt fel de educaţie, pentru a-i pregăti pe oameni pentru viaţa în câmpul muncii. Tinerii de azi folosesc computere extrem de avansate. În trecut, băncile aveau, de exemplu, angajaţi care făceau calcule complexe, dar acum lucrurile s-au schimbat. Aşadar, trebuie să schimbăm educaţia, în raport cu necesităţile industriei şi societăţii moderne,” arată Pasi Silander, manager pentru dezvoltarea oraşului Helsinki.
Una dintre aceste schimbări înseamnă renunţarea la predarea materiilor, aşa cum le cunoaştem în sistemul de educaţie standard. Materiile vor face loc aşa-numitei predări a “fenomenelor” sau a “temelor”. De exemplu, dacă un elev vrea să devină ospătar, atunci va lua lecţii care cuprind elemente de matematică, linbi străine, scriere şi abilităţi de comunicare. Elevii care vor opta pentru studii mai teoretice, vor învăţa, printre altele, la ore, despre Uniunea Europeană, un cumul de informaţii de economie, istorie, limbi străine şi geografie.
Schimbările mai vizează şi alte elemente considerate aporoape echivalente cu prezenţa într-o sală de clasă: elevii nu vor mai sta pasivi aşezaţi pe rânduri în faţa profesorului şi nici nu-şi vor aştepta rândul minute în şir, pentru a adresa întrebări. În schimb, elevii vor fi organizaţi în grupuri mai mici, în care vor trebui să rezolve anumite probleme colaborativ şi să-şi folosească abilităţile de comunicare.
“Există numeroase şcoli unde se predă în stilul vechi, care a fost de bun augur pentru începutul anilor 1900 — acum însă, nevoile nu mai sunt aceleaşi şi trebuie să ne adaptăm secolului 21,” e de părere Marjo Kylloen, director de programe educaţionale la Helsinki.
Reforma nu a fost întâmpinată însă cu entuziasm uniform de către toţi profesorii, mulţi dintre ei fiind obişnuiţi, după o lungă carieră, să predea materii specializate. În acest moment, 70% din profesorii finlandezi au participat sau participă la cursuri de formare, care să servească noilor abordări. Totodată, s-a înaintat propunerea de a folosi co-predarea, ceea ce implică profesori cu specializări diferite, care să predea pe marginea unui subiect comun.
Pentru începuzt, şcolile finlandeze sunt obligate să introducă acest sistem pe o perioadă determinată, de minim câteva săptămâni. Potrivit calendarului, reforma va fi implementată definitiv în toate şcolile finlandeze până în 2020.
În acelaşi timp, şi grădiniţele au parte de un program de reformă: proiectul Centrului de Învăţare prin Joc presupune introducerea unei abordări de predare prin intermediul jocurilor. Momentan, există discuţii între reprezentanţii industriei de jocuri video şi responsabilii de politici educaţionale, pentru a găsi soluţii cât mai variate şi relevante pentru nevoile copiilor.
Sursa: The Independent
Foto: Andreas Meichsner/Verstas
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Multumesc ca esti alaturi de mine.