De cate ori mai incheiem o etapa – sau, altfel spus, de cate ori ajungem la o destinatie – alte alternative se deschid catre orizontul nostru spiritual. Drumul evolutiv nu se incheie niciodata. Am ajuns cu determinare si perseverenta in aceasta zi, nici nu respiram bine si suntem pusi in situatia de a privi spre un alt moment: 11.11.11. Ce ne mai asteapta acum? Asta da, intrebare. Si, ca sa complicam putin lucrurile, ne mai punem una: oare ce reprezinta aceasta data; de ce acum?
Primim din toate colturile lumii, mesaje care ne indreapta atentia spre subiecte ce ne poarta de colo-colo, cand spre un domeniu al existentei noastre, cand spre altul. La un moment dat, obosesc. Nu mai pot asimila, imi pierd atentia, luciditatea. Ma gandesc ca nici asta nu strica. Trebuie sa ating un punct de haos, ca sa pot restructura totul, sa fiu capabila sa ma reinventez, sa construiesc o alta versiune a mea - una care sa faca fata tuturor provocarilor.
Dar sunt si momente cand tare imi vine sa spun STOP! Sa nu mai caut sa inteleg nimic si doar sa astept sa vad ce se intampla, sa fiu spectatorul propriei mele vieti. Dar, fara sa pot controla, o voce interioara ma sacaie. Ceva imi spune ca nici asta nu este o solutie. Cu greu mi-am dobandit curajul de a-mi lua puterea inapoi. Fara munca mea, constiinta care-mi ocupa corpul fizic nu poate evolua. Prin pasivitate nu obtin nimic. Este ca si cum stau cu mana intinsa la colt de strada, desi am putere de munca si locul in care o pot face. Stiu clar ca responsabilitate inseamna a actiona, a face ceea ce am de facut.
Si atunci, cum imi gasesc linistea, cum fac sa ma orientez printre noianele de informatii care navalesc asupra mea? Stiu foarte bine ca fluxul informatiilor ce acum coboara spre Pamant este tot mai puternic si mai stiu ca nimeni nu poate trai in locul meu. Eu sunt singura alternativa pentru constiinta mea. Acum trebuie doar sa ma hotarasc: abandonez si ma intorc la statutul de victima sau imi continui linistita munca cu mine insami. Evident ca aleg drumul eroului. Universul este plin de constiinte care nu se pot adapta propriului program existential. Asadar, trebuie sa gasesc drumul corect. Sunt sigura ca gandim, cu totii, acelasi lucru. Framantarile mele nu sunt numai ale mele. Gandurile si sentimentele mele sunt si ale altora, se intalnesc si se aduna undeva, devin ale noastre.
Si atunci, plec de la o idee fundamentala, logica: nimic din ceea ce este divin, nu poate fi decat foarte simplu. Tot ceea ce este complicat este o constructie umana, tridimensionala, lineara, este o expresie a egoului interesat doar de hrana, job, familie si sanatate. Nimic rau in asta, dar total insuficient, pentru ca creeaza competitie si nu contine niciun element pentru evolutie.
Cum putem gasi acele lucruri simple, esenta, samburele ce poate fi numit adevar Divin, atata timp cat totul are o aparenta atat de complicata. Eu cred ca primul care ne sare in ajutor este bunul simt. Apoi, un pic de logica, de simtire cu sens, multa cunoastere si incredere in ceea ce sufletul meu stie - incredere in mine insami. Cam asta e reteta. Sigur ca nu este completa, mai putem adauga cateva ingrediente importante, dar... mai vedem pe parcurs. Sa incepem, totusi, de undeva.
Stim deja ca momentul cosmic pe care-l traim este unic, ca nu s-a mai petrecut nicaieri in Univers. Din aceasta perspectiva, este o mare onoare pentru noi ca il traim. Era previzibil. Orice proces evolutiv atinge un punct de maturitate, un prag peste care capata o alta forma, se implineste, se autodefineste. Este simplu, este logic, asta stim bine, pentru ca in viata tridimensionala, in universul fizic, am trait nenumarate astfel de momente in profesia noastra, oricare ar fi fost ea. Am ajuns in punctul in care ne-am dorit sa ajungem, iar acum trebuie sa fim fericiti. Culegem roadele muncii noastre, vieti dupa vieti am tot mestesugit la acest Plan. Timpul se accelereaza, informatii tot mai inalte, mai subtile, patrund in campul existentei noastre, pentru ca acum suntem pregatiti. Cu totii simtim asta.
Mesajele vin din toate directiile, pentru ca fiecare dintre aceia care au ceva de spus, trebuie sa o faca. Intregul Univers este construit pe ideea de asistenta, de intr-ajutorare. Cei ce se pun in slujba celorlalti au o mare responsabilitate, dar trebuie asumata, altfel nu se poate. Trebuie sa primim cu iubire orice ajutor, de la constiintele intrupate si de la prietenii nostri non-fizici, dar sa le si trecem prin filtrul constiintei noastre. Sa luam din fiecare mesaj, din fiecare incercare de a fi ajutati, ceea ce are sens cu noi, ceea ce ne este de folos, iar restul sa lasam de-o parte. Discernamantul ne este acum de mare folos. Cine s-a antrenat, acum ii este mai usor, cine nu, nu e niciodata tarziu sa inceapa sa o faca.
11.11.11 ar putea fi – si pentru multi dintre noi chiar este – o zi ca toate celelalte. Si totusi, ceva stim ca se petrece. Simtim asta. Numerele repetitive din calendar ne atrag atentia. Este un bun prilej pentru ghizii nostri, pentru helperii nostri (cei ce ne ajuta) din taramurile non-fizice, sa ne conecteze, sa ne aduca impreuna. Asta inseamna foarte mult, mult mai mult decat ne putem imagina. Daca reusim sa lucram in acest fel cu constiintele multidimensionale, nu vor mai fi cataclisme pe Pamant. Cel putin asta este credinta mea. In trecut, se producea un eveniment major, de cele mai multe ori greu de gestionat, pentru a ne uni intr-o idee, pentru a ceea campuri de compasiune, sau pentru a ne determina sa luptam pentru o lume mai buna. Acum, inteligentele multidimensionale folosesc mijloace noi, pentru ca am ajuns intr-un nivel de evolutie care ne permite un alt tip de conectare.
Ziua de astazi este un bun prilej, o oportunitate pe care Universul ne-o ofera. Sa profitam, sa ne unim intr-un gand de pace si prosperitate, de fraternitate si cooperare, sa lasam tot ceea ce este mai bun in noi sa se extinda, sa se inmanuncheze intr-un buchet de virtuti cu ajutorul carora sa putem intelege ca orice gest, orice emotie, gand sau sentiment conteaza, sa constientizam ca ceea ce "eu expir, ceilalti inspira" si invers. Suntem interconectati prin mii de fire nevazute si fiecare dintre noi aduce cate o calitate in cosul subconstientului colectiv. Schimbarea incepe cu noi, se produce prin noi. Suntem ajutati – mai mult ca oricand – dar nimeni nu ne face treaba. Solutia este in noi.
Primim de peste tot sfaturi. Este usor sa dai sfaturi. Dar ma intreb: cei ce le ofera cu atata generozitate le aplica in viata lor? Daca da, nu mai este nevoie sa consume atata efort, pentru ca devin exemple vii, emana acea intelepciune si cunoastere pe care alta data o propovaduiau. Fiecare dintre noi este dator intai sa faca, sa transforme ceva in strafundurile fiintei lui si apoi sa daruiasca, cu iubire si compasiune, cu discernamant, in liniste, darurile sale. Cum ar fi viata pe pamant daca cu totii am rosti adevarul, daca am fi pace, liniste, bucurie, daca am gestiona corect resursele, daca am uita de concurenta neloaiala, cu alte cuvinte, daca am trai cosmoetic? Poate nu putem schimba lumea, dar ne putem schimba pe noi si asta sa fie darul nostru de iubire pentru o lume a pacii si iubirii. Acum sunt toate astea vorbe, poate, dar curand vor deveni realitate. Pentru asta luptam: ca spiritul sa coboare in materie. Visul nostru a inceput sa prinda condur.
Ce sa facem astazi? Sa fim. Sa traim acea zi fericita la care visam, sa ne intelegem cu cei dragi, sa ne iubim crampeiul de cer pe care inca il mai vedem, pamantul pe care ne-am nascut, sa ne bucuram de Soare si de Luna, de astre si de stele, sa iubim si sa ne iubim pe noi insine, sa ne simtim liberi si frumosi, sa privim cu admiratie lumile interioare care se exprima prin noi. Si... s-o iubim pe Mama Pamant, sa ne scaldam in lumina Tatalui Soare... sa fim adevarati copii ai acestei minunate planete: Pamant. Sa respiram constient si sa ne bucuram de tot si de toate.
Este oare greu? Epoca care tocmai ne bate la usa este a celor care isi propun sa atinga echilibrul si controlul gandurilor, emotiilor si sentimentelor noastre, purificarea lor, care-si construiesc un sistem de valori si calitati care sa creeze mediul optim pentru o viata normala, cu tinte inalte, asemenea celor din taramurile Divine. Este singura cale spre supravietuire si progres, spre evolutie spirituala. Sa ne antrenam pentru asta!
Ceea ce urmeaza incepand "de maine" – am pus ghilimele ca sa subliniez faptul ca are valoare de simbol acest cuvant – va fi greu de gestionat daca ne mai lasam dominati de structuri dense, de stari perturbatoare si emotii necontrolate. Acest cuvant, maine, vrea sa exprime prin el insusi un viitor apropiat, in care nu vor mai avea loc decat cei ce sunt responsabili si determinati sa-si aleaga un Plan clar, cristalin si nepatat de vechile paradigme.
Este simplu, daca vrem. Fiecare dintre noi a invatat pana acum ce este bine si ce nu, ce este demn si potrivit cu calitatea de OM, ce ne defineste ca fiinta divina. O simpla introspectie ne ajuta mai mult decat sute de ritualuri. Un simplu gest poate sa ne duca la maretie. A venit vremea sa o facem. Sa lasam sa plece de la noi tot ceea ce este complicat si dificil. Sa alegem lucruri simple si sa invatam, usor-usor, sa ne ascultam inima. Energiile cosmice vor fi tot mai inalte. Vibratia va creste. Doar un suflet curat, o inima cristalina le va putea prelucra. Cine nu intelege ca epoca manipularilor apune, se va adapta tot mai greu la noile structuri energetice.
Portalul care maine se deschide va dura trei zile. Pana la sfarsitul anului vor tot veni, in cascada, tot mai multe asemenea momente. Vom intra in 2012 foarte bine pregatiti. Planul isi urmeaza cursul. Am intrat in linie dreapta. Noi doar trebuie sa alegem si sa demonstram ca suntem determinati, ca ne dorim ajutorul si ca-l meritam, si ajutorul va veni. Nu suntem singuri. Constiintele non-fizice pregatite pentru a ne sprijini procesul sunt mereu alaturi de noi. Daca ne deschidem, le vom simti prezenta. Doar prin rezonanta ii putem atrage mai activ in viata noastra. Trebuie sa fim asemenea lor, sa manifestam neincetat acele valori divine, acele calitati care ne cresc vibratia. Daca mai lasam auto-coruptia sa ne abata din drum, macar sa o facem constient, ca sa nu mai ajungem sa imbracam din nou, haina victimei. Sa ne propunem sa spunem ceea ce gandim si sa facem ceea ce spunem. Orice abatere de la adevar ne tulbura apele interioare.
Sa ne bucuram de timpurile pe care le traim, sa lasam bucuria sa ne ocupe viata. Dorintele egotice isi vor incheia, curand, dominatia. Sa avem incredere in noi, in ajutoarele trimise de catre toate natiunile interstelare, sa credem in Plan si in Programul nostru Existential, si vom reusi. Si... sa nu uitam. Fiecare zi este doar o zi, daca o traim corect, plenar si daca lasam Viata sa se exprime prin noi. Tot asa va fi si cea de astazi, 11.11.2011, zi de mare Portal.
De fapt, ceea ce vreau sa spun, este ca in sfarsit am atins, noi ca specie, MATURITATEA. De acum inainte, trebuie sa ne schimbam si sa ne redefinim prioritatile.
Pe curand.
Elena Cocis
Sursa : Aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Multumesc ca esti alaturi de mine.