Şoferul de taxi, un înger pe pământ

Dna Mirela D., din Bucureşti, a trăit nu demult o experienţă care avea să o transforme în totalitate, deşi nu ştie şi nici nu va şti probabil niciodată cine este omul care i-a schimbat radical destinul. A plecat de acasă într-o zi obişnuită şi… de atunci nimic nu avea să mai fie la fel.

„M-am urcat în acea zi în taxi, cu gândul de a ajunge cât mai repede într-un loc unde aveam ceva de rezolvat. Eram grăbită, iar mintea mea era canalizată doar pe ceea ce aveam să fac odată ajunsă la destinaţie. Nu mă urc niciodată în faţă, lângă şofer, deci mă aflam pe bancheta din spate a maşinii, pierdută în gândurile mele şi neavând niciun chef de conversaţie. Taxiul rula deja de câteva minute pe carosabil, când am realizat că şoferul vorbea cu mine. Jenată, mi-am îndreptat spatele şi am devenit atentă la cele spuse de el, cu toate că până atunci nu reţinusem nimic. Am început să îl studiez. Omul avea în jur de 40 de ani, purta şapcă, era îngrijit îmbrăcat şi avea o voce deosebit de blândă şi de plăcută. Nu-i puteam vedea faţa aproape deloc, din pricina cozorocului şepcii, dar îl auzeam foarte clar: «Nu poţi să devii o fiinţă liberă şi fericită cu adevărat, până nu te cunoşti pe tine însuţi şi până când nu accepţi că sunt lucruri pe care trebuie să le schimbi în viaţa ta. Atunci când crezi că nimic bun nu ţi se mai poate întâmpla, tocmai atunci (!) pot începe să apară miracolele. Divorţul, gândurile de sinucidere, renunţarea la luptă, nu sunt soluţii, ci doar renunţări. Renunţi la tine, la viaţă… Trebuie să lupţi! Poţi, dar numai prin forţa credinţei! Să nu crezi niciodată că fără Dumnezeu poţi face ceva bun! Nu poţi să faci nimic şi doar distrugi totul în jurul tău». Eram uluită! Nu scosesem niciun sunet de când îmi vorbea, iar el mi se adresa făcând referire exact la acele aspecte din viaţa mea care mă aduseseră într-o depresie cumplită. Doream doar să divorţez, să scap de casa în care locuiam şi în care se adunaseră prea multe amintiri dureroase, iar dacă aceste lucruri nu se întâmplau cât mai repede, simţeam că nu mai aveam forţa să merg mai departe. Gândul meu era, din ce în ce în ce mai des, la suicid… Eram absolut şocată! Omul de la volan îmi vorbea despre cele mai presante aspecte ale vieţii mele, le ştia perfect, deşi eu nu-i spusesem nimic despre mine! Nu mă cunoştea, dar îmi ţinea o adevărată predică... Am vrut, la un moment dat, să vorbesc, să-l întreb dacă m-a întâlnit pe undeva, dar n-am putut scoate niciun sunet! Ceva parcă mă paralizase pe acea banchetă! Auzeam, vedeam, dar nu mă puteam mişca şi nici nu puteam vorbi… Până am ajuns la destinaţie, şoferul şi-a continuat monologul, înşirându-mi viaţa detaliat, din adolescenţă şi până în clipa în care am urcat în maşina lui. Am trecut, rând pe rând, prin stări de uimire, revoltă interioară, furie şi iar uimire. Eram, pur şi simplu, încremenită. Dintr-o dată însă, remarcând că pot şi să mă mişc, şi să vorbesc, m-am auzit spunând: «Vă mulţumesc» şi am coborât…

Am privit maşina îndepărtându-se şi m-am întrebat consternată ce anume trăisem, ce fusese acea călătorie cu taxiul, cine era, de fapt, acel om… Fusese, oare, un om sau… un înger?! De unde ştia totul, dar absolut totul despre mine?! Revenindu-mi din acea transă sau ce fusese, am realizat că mă simţeam brusc (!) un alt om… Ca prin minune, simţeam că am o forţă interioară incredibilă, pe care nu o avusesem niciodată şi, tot ca prin minune, vedeam cu ochii deschişi rezolvarea tuturor problemelor mele!
Şi nu aveam să mă înşel, deoarece, din acea zi, totul a luat altă turnură în viaţa mea. Nu am divorţat şi, mai mult, exact de atunci mă înţeleg nu bine, ci extraordinar de bine cu soţul meu (deşi nu înţeleg cum a fost posibil), la scurt timp după aceea am renunţat la tratamentul pentru depresie (medicul a considerat că nu mai este nevoie), mi-am găsit un serviciu, mi-am făcut prieteni, sunt un om perfect integrat social, iar viaţa mea are un curs miraculos. Ceea ce am trăit în acea zi în taxi nu voi putea înţelege niciodată, dar simt cu toată fiinţa mea că acel şofer nu a fost un om, ci un înger, un mesager venit de undeva şi numai el ştie de unde… Îi mulţumesc şi acum că mi-a schimbat viaţa în atât de bine, că am trăit un adevărat miracol!”.

Sursa