Poluarea din planul spiritual este cea mai nocivă. Omul trebuie să vibreze în armonie cu întreaga natură, pentru a nu fi distrus şi pentru a-şi putea găsi adevărata libertate.
Conferinţa din 20.07.1978
Toată lumea se plânge de poluare. Ştiinţa s-a alertat şi a descoperit că totul este poluat: pământul, apa, iar plantele, peştii, păsările, oamenii sunt pe cale de dispariţie. Nu se cunoaşte încă un remediu şi, de altfel, chiar dacă s-ar găsi vreunul, acesta nu ar fi decât unul exterior, insuficient, căci în lumea spirituală se propagă, de asemenea, gaze, fum şi produse toxice ce sunt pe cale să distrugă întreaga omenire. Dacă există acum atâţia bolnavi, acest lucru nu se datorează numai aerului, apei sau hranei căci, dacă atmosfera spirituală nu ar fi fost atât de poluată, fiinţa umană ar fi reuşit să neutralizeze toate otrăvurile exterioare: răul se găseşte, mai întâi, în interior. Când fiinţa umană trăieşte în armonie, forţele pe care le posedă în interior reacţionează şi aruncă impurităţile chiar şi în planul fizic: astfel omul ajunge să se apere. Da, omul este vulnerabil, mai întâi, în interiorul fiinţei sale, iar acest fapt se manifestă apoi şi în exterior.
Dragii mei, am mai vorbit despre această problemă. Mă întreb dacă mai există încă subiecte pe care să nu le fi discutat sau explicat. Ne-am oprit asupra a tot ceea ce se petrece pe pământ, în cazul oamenilor, dar oamenii nu vor să vadă aceste lucruri, ei rămânând în continuare întunecaţi, neştiutori, needucaţi, crezând că poluarea se află numai în exteriorul lor, uneori chiar smulgându-şi părul pentru aceasta !… Dacă ei ar fi fost puţin clarvăzători, sensibili sau mediumici, ce ar fi constatat ? Aşa cum o maşină otrăveşte atmosfera înconjurătoare cu gazele de eşapament, tot aşa oamenii otrăvesc atmosfera spirituală cu gaze toxice, cu gânduri rele, cu ură, cu răzbunare şi răutate, cu gelozie, furie şi senzualitate; da, toate acestea sunt gaze şi produse toxice. Nimeni nu le-a spus oamenilor că toţi bolnavii, care putrezesc în interiorul lor, produc emanaţii fluidice atât de otrăvitoare şi asfixiante pe care fiinţele obişnuite nu le realizează; există milioane de creaturi de acest fel. Acum se dă vina pe maşini, dar numărul acestora este mai mic decât al oamenilor: oare ar putea exista patru miliarde de maşini pe pământ ?… Nu, dar există tot atâţia oameni pe pământ care asfixiază totul, care murdăreşte totul, datorită neştiinţei lor (n.t.: cifrele sunt date la nivelul anului 1978).
Cum să purificăm acum ? Ce spuneam într-o conferinţă ? Avem de ce să fim contrariaţi. Ce este un oraş ? Este o mlaştină. Un loc cu tot felul de gângănii, broaşte râioase, mormoloci care îşi aruncă înăuntru toate excrementele, iar ceilalţi sunt obligaţi să le înghită, să le absoarbă. Da, un oraş este ca o mlaştină, unde toţi oamenii se aseamănă cu mormolocii care îşi proiectează ura, animozitatea, răutatea, murdăria, nervozitatea, nemulţumirea, toate acestea constituind gaze ale lumii eterice. Totul este poluat… Chiar atunci când coborâţi de la munte, după ce aţi respirat aerul curat al înălţimilor şi priviţi de departe oraşul, veţi vedea că acesta este învăluit într-o atmosferă murdară şi întunecoasă pe care locuitorii săi nu o zăresc. Toţi înghit “bolile vecinului”… La fel se întâmplă pe plajele mărilor, unde oamenii care au mâncat şi au băut emană tot felul de lucruri pe care ceilalţi, aflaţi în apropierea lor, le primesc. Cum să înţelegem toate aceste lucruri când înotăm într-o neştiinţă totală ?… Ei gândesc că numai latura exterioară poate fi dăunătoare, dar înăuntrul nostru există lucruri reale, care încet-încet vor fi detectate, studiate, şi chiar anumite insecte vor fi distruse cu ceea ce iese din interiorul corpului omenesc…
În laboratoarele din Rusia au început experienţe asupra aurei, făcându-se filme şi fotografii chiar şi asupra plantelor, a culorii ei. Savanţii ruşi vor ajunge şi la alte rezultate, francezii vor începe şi ei, iar americanii se vor grăbi să îi depăşească pe ruşi !… Dar ruşii au fost primii… Francezii au cam rămas în urmă cu acest domeniu.
Poluarea… da, ea nu este încă percepută aşa cum trebuie. Dacă v-aţi putea imagina numai ce înseamnă o fiinţă spirituală !… Când ea se deplasează, ea emană pentru pietre, plante, insecte şi animale, pentru oameni, ceva de nedescris ca bunătate şi iubire; toţi beneficiază, căci o fiinţă spirituală nu poate dori decât binele întregii lumi. Da, o fiinţă spirituală nu se poate ocupa cu nimicuri, ea nu mai are mari nevoi, o bucată de pâine şi o cană cu apă fiindu-i suficiente; iar restul, gândul ei este cum să facă bine întregii creaţii !... Dar voi nu vă puteţi imagina toate acestea ! Oamenii sunt prea prinşi în treburile lor mărunte de care nu se pot debarasa… Numai mulţumită marilor spiritualişti atmosfera mai este încă purificată… Dacă nu ar fi existat yoghini, Înţelepţi, Maeştri şi Iniţiaţi, omenirea ar fi pierit de mult ! Ei purifică mereu atmosfera, aşa cum o fac şi în Himalaya; am întâlnit un Tibetan care mi-a dat o formulă formidabilă, al cărei sens nu vi-l voi dezvălui: “Om hang şa, malavaraya evam” (se pronunţă de 2 ori). Ce înseamnă aceasta ? Este în sanscrită tibetană, o formulă formidabilă !… Dar voi nu sunteţi încă pregătiţi să primiţi aceste lucruri… Nu toţi dintre voi, dar majoritatea da, nu trebuie să vă supăraţi că v-o spun… Unii vor pleca în pădure să fumeze, căci nu o pot face aici şi nu se pot debarasa încă de lucruri nocive, prosteşti… Ce poţi găsi în fum, chiar şi ca simbol ? Ceva rău, fumul reprezintă Infernul, ceva diabolic. De ce înghit oamenii fumul ? Ca să se lege de Infern, da… să-şi otrăvească plămânii. Cât de proşti pot fi oamenii !… Le voi spune aceste lucruri în public într-o bună zi, iar dacă nu se vor lăsa de fumat, vor deveni bolnavi, foarte bolnavi… Da, le voi spune şi va fi vai şi amar de pielea lor !
Dacă nu ar fi existat oameni care să trăiască în puritate, în lumină, care încearcă să ajute omenirea (deşi aceştia nu sunt mulţi), pământul ar fi dispărut demult. Da, vă spuneam că l-am căutat în Himalaya pe Melchisedec cel Nemuritor, acela care trăieşte de-o veşnicie… Da, acest lucru stă scris în Evanghelii !… El nu s-a născut nici din femeie, nici din bărbat, el nu are început, nici sfârşit, el trăieşte dintotdeauna… Da, Iisus era din ordinul lui Melchisedec. I-am întrebat pe cei care locuiau acolo, Mari Înţelepţi, Mari Sadhu: “Cum o numiţi voi pe această fiinţă ? Locuieşte ea aici ? Da, ea se numeşte Markande…”. Ceea ce este comun celor două nume este litera M, prima literă din cuvânt.
Oare acum discipolii se preocupă să nu mai polueze apa, aerul, lumea invizibilă ? Nu, ei nu o fac deloc, din păcate !… Cu ce se ocupă ei ? Cu plăceri şi distrugeri, cu mâncatul şi băutura, cu tot felul de murdării… Uneori le spuneam: Ce suntem noi în contextul naturii ? Natura este un organism, universul la fel, iar noi suntem o particică a acestui organism care ne suportă şi ne hrăneşte… Da, el ne însufleţeşte, noi ne găsim înăuntrul lui. Dacă am fi o tumoare în cadrul acestui organism, atunci natura şi-ar lua măsuri… Adesea aşa se petrec lucrurile… Natura nu poate suporta pe cineva care o deranjează fără încetare. Da, şi acest lucru este necunoscut marilor filozofi şi savanţi. Trebuie să vibrăm în armonie cu acest mare corp în care locuim şi suntem hrăniţi… Ce departe se găsesc oamenii de această înţelegere a lucrurilor ! Ei cred că li se cuvine totul, că nu trebuie nici să cureţe, nici să purifice sau să spele, să armonizeze şi să sincronizeze, să pună în acord toate fiinţele, astfel ca acestea să poată vibra în armonie cu acest Mare Spirit Cosmic. Astfel s-a instaurat această filozofie aiurită a separatismului şi izolării de acest mare corp cosmic, în ideea unei aşa numite libertăţi după mintea fiecăruia !…
Iar când cineva ne va spune că va trebui să ne acordăm, să ne armonizăm, pentru a putea beneficia de toate binecuvântările Cerului, vom sări imediat împotriva lui, căci trebuie să fim mereu anarhişti, chipurile liberi şi independenţi!… Atât de răspândită este această filozofie încât ani de zile, chiar venind aici, o vom păstra cu noi !… Nimeni nu vrea să se armonizeze cu această entitate; da, căci crezându-vă liberi, veţi fi asaltaţi de tot felul de nenorociri, şi practic nu veţi fi niciodată liberi !… Suntem liberi cu adevărat numai atunci când vibrăm în armonie cu Spiritul Cosmic. De ce ? Pentru că El este singurul cu adevărat liber şi ne transmite şi nouă libertatea Lui, iar noi începem să ne simţim liberi… Altfel, separându-vă şi îndepărtându-vă, nu veţi mai fi liberi. Vă credeţi liberi, dar există alte forţe şi voinţe, alte entităţi sau influenţe care vă vor dirija, dându-vă impresia unei false libertăţi… Iată neştiinţa şi prostia omenească ! Dacă veţi rupe legătura cu acest Spirit Universal, bazându-vă numai pe propria voinţă, nu veţi mai fi liberi şi mai devreme sau mai târziu, nenorocirile vă vor asalta. Ceea ce vă poate proteja este această formidabilă legătură cu lumina, cu Divinitatea, iar spiritele care se găsesc deoparte nu vor îndrăzni să intre în voi, să vă domine, fiindcă vor fi alungate. Dar când ele vor vedea că aţi rupt legătura, trăind prosteşte, într-o animalitate şi senzualitate deşănţate, ele se vor bucura şi vor veni… Iată adevărul absolut, nu vă faceţi iluzii crezându-vă puternici şi spunând: “Părerea mea este că…”.
Trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu să nu mai fim liberi “prosteşte”, ci legaţi cu El şi în slujba Lui, iată adevărata libertate ! Libertatea Domnului se infiltrea-ză în inima discipolului şi acesta face apoi lucruri minunate celeste, sublime şi nobile fără să ştie cine l-a împins să le facă. Iată singurul adevăr de care Iniţiaţii s-au legat mereu, în vreme ce ceilalţi plutesc fără sens, aiuerea, şi apoi dispar. Da, ei s-au separat, nu mai au rezerve şi vor trăi până la epuizarea acestora !… Dar dacă vom fi legaţi, nu ştim cât vom trăi, căci pe lângă rezervele normale apar altele, iată încă un lucru pe care oamenii nu îl cunosc încă… Faceţi cum credeţi, dar eu sunt obligat să vă spun adevărul, căci cei de sus mă ascultă, au aparate de măsură precise, ştiu imediat dacă ceva este drept şi la obiect. Dacă greşesc, pot primi şi eu bătaie la fund…
Da, sus în lumea înaltului stă scris câte locuri aţi poluat, chiar atunci când atingeţi un obiect îl impregnaţi cu trăsăturile fiinţei voastre, cu posibilităţi şi neputinţe, cu calităţi şi defecte… Dovada: eu am atins o bucată de zahăr şi am dat-o unei fete din Franţa care se ducea să o viziteze pe Vanga, în Bulgaria. Nu se putea observa nimic înăuntrul bucăţii de zahăr. Da, dar întreaga mea fiinţă, caracterul meu, trecutul şi viitorul erau inscrise pe bucata de zahăr. Vanga a atins-o şi a început să spună o mulţime de lucruri…
Oamenii răi şi bolnavi trec şi murdăresc totul în calea lor, iar dacă vă îmbrăţişează, vă transmit toate aceste rele !… Chiar şi prin privire, ei vă pot otrăvi !… Privirea singură poate produce efecte formidabile… O privire vă poate murdări sau purifica. Trebuie să înţelegeţi bine lucrurile.
Când veţi cunoaşte bine aceste lucruri, nu veţi mai fi liberi să faceţi orice, vă veţi supraveghea, căci faptul de a face greşeli fără să ştiţi despre ce este vorba, poate fi iertat, dar când ştiţi şi nu v-aţi luat măsuri, pedeapsa va fi mult mai mare. Da, venind aici, ştiind anumite lucruri, veţi fi nefericiţi, căci veţi fi mai bine pedepsiţi; deci, concluzia este să nu mai veniţi deloc, ca să nu mai fiţi pedepsiţi cu severitate !… Merită să fii pedepsit cu severitate, dar să cunoşti lucrurile… Eu aşa cred, este mai bine să le cunoşti, chiar dacă vei suferi !… Căci altminteri, vom fi obligaţi să suferim o veşnicie.
Vă voi spune din nou o minciună “albă” care face bine, în opoziţie cu minciuna “neagră” care aduce numai răul. Vă plângeţi în faţa cuiva că sunteţi bătrână şi urâtă, iar persoana respectivă vă spune că sunteţi tânără şi frumoasă!… Iată o minciună “albă” !… Sau unuia care se află pe patul de moarte i se spune: “Nu dragă, tu ne vei îngropa pe toţi”… Sau o discuţie între prieteni: “Cum o duci ?”. “Bine”, răspunse celălalt, care avea de fapt nişte colici foarte puternici… Oare este adevărat ? În viaţă întâlnim minciuni şi mici adevăruri… şi apoi vine moartea. Da, adevărul ucide…
Ce spuneam despre minciună ? Cu cât veţi spune mai multe, cu atât mai mult veţi fi crezuţi, dar dacă veţi spune adevărul, veţi fi terminaţi !
Un minut de meditaţie.
Rugăciune:
Doamne, dă-mi tăria să te iubesc pe tine şi întreaga Ta operă. Amin.
(de 3 ori)
Sursa : http://eusuntvictor.wordpress.com/2013/11/23/poluarea-spirituala/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Multumesc ca esti alaturi de mine.