Vreau să vă împărtășesc această constatare deoarece, cu puțin efort și atenție din partea noastră și Iașul sau orice oraș din această minunată țară, ar putea deveni un oraș de aur și la propriu și la figurat.
Prima senzație pe care am avut-o când am aterizat pe aeroportul din Praga a fost un sentiment de siguranță nemaintâlnit în alt loc geografic populat. Plecând din aeroport m-a întâmpinat curățenia, frumusețea și claritatea orașului.
Am zis doamne ce e diferit aici față de la noi, de pot trăi eu asemenea stări înalțătoare? Îmi spuneam: și ei sunt tot oameni ca noi românii, cu venituri diferite, dar ce au diferit? Și răspunsul nu s-a lăsat așteptat.
Prima observație: Toți sunt continuu cu zâmbetul pe buze de la cel care mătură strada până la cel care conduce tramvaiul și la cel care ne întâmpină într-o instituție. Și cum să nu fii dacă atunci când intri și ieși din stația de metrou te întâmpină mesajul “Alege să fii fericit!” În orașul Praga cineva s-a preocupat cu bună știință ca să introducă în subconștientul locuitorilor orașului mesaje de fericire, bucurie și stare de siguranță. Așa cum spune maestrul Ramtha “Cu cât ai mai multă cunoaștere cu atât abolești mai multă ignoranță – iar fericirea devine o stare firească”.
Exemplu îl aveți mai jos.
Cum știu destul de multe despre faptul cum funcționăm ca oameni și cum ne creăm realitatea am început să observ că la ei nu există înscrisuri care să-ți spună ce să nu faci, adică “Nu călca iarba”, “Nu arunca gunoiul”, “Nu…”. În locul acestor înscrisuri existau pictograme care indicau acest lucru.
Care e diferența? Subconștientul nostru nu receptează negația, adică când spui sau citești “nu călca iarba”, de fapt subconștientul taie “Nu” și rămâne doar calcă iarba. Ce se întâmplă în realitatea? Aproape toată lumea calcă iarba deoarece noi nu suntem separați de natură și e ceva firesc să calci pământul – asta e adevărat dar calci pământul pe un camp cu flori și nu într-un parc special amenajat să ne arate frumosul și să ne încânte inima și spiritul de splendoarea minunăției care este natura vie.
Cel mai ușor o informație intră în subconștient prin pictograme sau imagini. Așa că peste tot erau acet tip de pictograme. Aveți mai jos o astfel de pictogramă care indică mesajul să nu se calce iarba.
Câtă cunoaștere, care sunt convinsă că a venit de la un om preocupat pentru bunăstarea orașului și locuitorilor lui. Sunt convinsă că și la noi vor exista astfel de oameni. Eu personal mă voi duce la Primărie să le înmânez o machetă cu o astfel de pictogramă ca să schimbăm ceea ce e distructiv în acest oraș. Dacă fiecare dintre noi ar face ceva folositor pentru comunitate, orașul devine de aur. Eu chiar sunt convinsă de acest lucru. Suntem pe Pământ ca atunci când trecem pe undeva să sfințim locul și să ne manifestăm cunoașterea într-o direcție constructivă în tot ceea ce facem, atât pentru noi cât și pentru mediul înconjurător.
Al doilea element pe care l-am sesizat a fost o conștiință și un respect fantastic pentru cei din jur. De ce spun conștiință ridicată? Am un exemplu pentru acastă observație: Ne-am luat abonamente pe 3 zile ca să circulăm cu toate mijloacele de transport și să nu avem grija biletului. Eram patru persoane: 2 copii si doi adulți. Ne-am prezentat la ghișeu să luăm pentru fiecare câte un abonament. Domnul de acolo ne-a dat doar două și ne-a explicat că copii până la 16 ani, indiferent că sunt sau nu din țara lor au gratuitate pe toate mijloacele de transport. Zic upss! Pe ce planetă am ajuns? Ok. Am mulțumit, ne-am mirat și am plecat cu metroul. Regula abonamentului este ca în primul mijloc de transport în care urci să compostezi o dată biletul iar apoi toată ziua poți urca în multe altele și doar trebuie să ai biletul unde se vede că este înregistrată data când ai compostat.
În cele 4 zile în care ne-am plimbat prin oraș nu a apărut nici un controlor să ne verifice biletele. Asta înseamnă că fiecare om este responsabil și conștient că e de datoria lui să composteze dacă folosește un mijloc de transport în comun. Deci nimeni nu caute să fure pe nimeni deoarece sunt conștienți că tot pe ei se fură și nu vor mai avea condiții optime dacă nu contribuie și nu plătește orice serviciu de care se folosește. Cu alte cuvinte nimeni nu cerșește și nu așteaptă să i se dea și să i se facă. Fiecare face pentru el, iar asta ajută pe toți ceilalți. Interesant. Ce părere aveți?
Al treilea element sesizat este că fiecare se plimbă cu câinele personal. La plimbare dacă se urcă într-un mijloc de transport imediat stăpânul îi pune lesa, câinele o acceptă ca un dat, ca un firesc, și fiecare circulă în siguranță.
Un alt fapt care m-a frapat. Prin oraș sunt două tipuri de cosuri de gunoi, unele pentru oameni celelalte pentru câini. Deci când un om are un gunoi zărește pictograma că aici se aruncă gunoiul iar când câinele își face nevoile pe stradă îi sare în ochi pictograma care indică faptul că mizeria câinelui se pune acolo (deci fiecare ia un servețel culege de pe jos ce a creat câinele său, pune în coșul de gunoi – și astfel strada rămâne impecabilă, așa cum era când el a trecut pe acolo). Fantastic, cât de simplu și de eficient și bine pentru toată lumea. Repet comportamentul general este că nimeni nu așteaptă să-i facă altcineva ce e bine să facă el pentru el, și implicit pentru mediul înconjurător.
Un alt element demonstrat al respectului de sine și implicit pentru cei din jur este că la scările rulante de la metrou cei care preferă să se deplaseze cu scările rulante se aşează din start pe partea dreaptă iar cei care se grăbesc și vor să treacă mai repede trec pe partea stângă. De ce spun respect de sine în primul rând pentru că te poți uita la un mesaj sau citi o carte cât rulează scările și nu te bate nimeni pe umăr să te dai deoparte ca să treacă. Astfel implicit îi respecți și decizia și nevoia celui care se grăbește.
Nonjudicativitatea – un alt element foarte important, adică poți să fii îmbrăcat cum vrei, cu ce vrei, să faci ce vrei nimeni nu se uită sfidător sau curios la tine. Datorită acestui lucru nimeni nu este îmbrăcat extravagand cu un kg de aur pe el ca să arate altora cât de valoros este, nu se îmbracă ca să sară în ochi nimănui pentru că ei se valorizează și se respectă pe ei și nu au nevoie ca alții să-i aprecieze.
Un alt exemplu de nonjudicativitate: am trecut pe lângă un accident auto si acolo erau doar o mașină de poliție cu doi agenți lângă ea, o mașină de salvare cu şoferul și medicul de pe salvare. Nu era nici un curios, nimic oprit, parcă era un fapt firesc. Ce părere aveți? Cum să nu te simți în siguranță și nejudecat de nimeni? Acolo aceasta este starea firească și fiecare om își vede de treaba lui.
Amabilitate fără condiții. Nu găseam un magazin printre alte blocuri vechi și înalte. Am solicitat unor localnici să ne îndrume și nu știau, dar au scos telefonul mobil si a deschis google maps și imediat ne-a indicat unde este magazinul.
Astfel ca o concluzie am constatat că nimeni nu așteaptă ca cineva din afară să-i facă ceva sau să-i dea cineva.
Concluzia concluziilor este că își merită această pecete de Orașul de Aur, prin faptul că au energiile în sigiliile superioare (adică în sigiliile 4-7). Trăiesc în fluxul de Iubire Divină în fiecare clipă în viața și orașul lor. Această pecete și-au creat-o și și-o mențin prin:
- Conștiință de Sine;
- Responsabilitate;
- Respect de Sine și implicit pentru alții;
- Amabilitate fără condiții;
- Implicare în crearea fericirii.
Cred și vreau să vă fie de folos aceste informații și în curtea fiecăruia să fie lumină pentru a împlini descoperirea christului din voi. Iar locul unde stați să devină un loc de aur. Cu drag
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Multumesc ca esti alaturi de mine.